lucrurile marunte

lucrurile marunte fac diferenta.
ne-am mutat in sediul nou al firmei. si nu e deloc placut. e chiar putin respingator.
si astazi, o colega nu a mai suportat "mizeria umana" din jurul ei si si-a adus flori.
in drum spre biroul ei, mi-a dat si mie cateva flori de toamna, sa am si eu un pic de frumusete in spatiul de lucru.
a fost un gest care m-a emotionat. si toata ziua, cat de stresante ar fi fost momentele, cand imi aruncam ochii in dreapta ecranului si vedeam florile, mi-aduceam aminte ca mai exista bunatate si frumusete in lumea asta.

Multumesc, Oana! si imi pare rau ca astazi nu am putut sa-ti spun ca indiferent cate probleme ai avea si de cate greutati te-ai lovi, iti straluceau ochii in lumina frumusetii sufletului tau.

As time goes by

Anul trecut, pe vremea de-acum.
Tocmai ma uitam la pozele mai vechi cu noi doi. Si am gasit cateva facute cu un an in urma.
Anul trecut era duminica. Acum e marti.
Anul trecut eram la fel de veseli cand ne vedeam.
Acum tot asa mi se lumineaza privirea cand te vad.
Anul trecut aratam a copil.
Acum am parul mai scurt si daca zambesc, tot copil sunt.
Anul trecut era mai frig.
Acum nu-mi vine sa cred ca suntem in noiembrie.
Anul trecut abia asteptam sa ne intalnim in week-end si sa petrecem cateva ore impreuna.
Acum abia asteptam sa ne vedem in week-end si sa-l petrecem pe tot nedespartiti.
Anul trecut ne sarutam de "la revedere" minute in sir inainte sa ma aduci acasa.
Acum avem aceleasi "acasa" amandoi.
Anul trecut abia visam sa mergem intr-o vacanta impreuna.
Acum visam o viata impreuna.

poetry in motion or stillness

Un 1 ciobit, peticit trist

Am in mine un izvor fierbinte
cu doua suvoaie in averse.
E mai presus de intelegerea mea
de ce trebuie sa arda atat iubirea.
De ce daca eu sunt una si intacta
ma simt incompleta fara privirea ta?

1. Ar trebui sa fie complet,
unitar si siesi suficient.
Si totusi... uneori e ciobit
si dureros ca un membru amputat.

Serpuieste incet pe obraz
de parca ar vrea sa scrie "te iubesc".
dar nu-si termina misiunea
si moare alunecand uneori pe perna,
alteori pe umarul fericirii
care imi mangaie crestetul,
atunci cand isi aminteste de mine.
E pentru tine, despre tine,
catre tine, fara tine si totusi
din cauza ta.

Absenta dureroasa
si indiferenta ucigatoare.
De ce trebuie sa doara
iubirea?
De ce mai doare cand
deja esti adult?

Ne peticim sufletele
cu "imi pare rau"
si ne spoim tristetile
cu zambete.

De ce ma doare atunci
cand devin invizibila pentru tine?
Oare nu sunt mare si puternica?
Probabil nu. Si nu pot sa-mi
inabus izvoarele fierbinti.
Ramane doar sa camuflez
ochii inrositi si buzele tremuratoare.
Ma urasc. Ma prefac obosita.
Si ascund semnele. Pentru tine.
In fata tuturor.

faded in the background

no need to notice me. i can fade in the background. as you have already got used to knowing me there. i've become just like the decorations that nobody seems to see every day. and sometimes if they disappear only a few people notice that, but only when the object is needed. i have become a part of the set, a part of the scene we are playing, even if i'm now just the frame, i no longer have queues and i'm just observing the happenings from your shadow.
guess i'm just starting to become invisible. or melt into the scenery. like the objects in my room that i can find with the lights off, like i know the number of steps to the door, the number of steps until the turn in the hallway. not by number, but as instinct. i know when to stop in front of the door, when to turn in the dark, what to touch and what to do in the house i've been knowing for 24 years.
i have become almost invisible.

on the road

noi doi, singuri pe drum.
s-a inserat si norii au devenit din violet aproape negri. tu te concentrezi la drum si nu ai cum sa vezi lacrimile din ochii mei. pun mana pe tine si iti spun cat de mult te iubesc si cat de fericita ma faci cand sunt langa tine.
mergem seara printre dealuri verzi presarate cu capite si case micute cu garduri de lemn. un verde atat de linistitor...
mi-as dori sa merg desculta si sa ma intind in iarba proaspata langa tine, sa ne uitam amandoi la nori si la inserare, sa ghicim pe cer formele ascunse in marginea norilor... nu-mi pot scoate din minte imaginea razelor aurii strapungand intunericul norilor dupa ploaie.
noi doi si inserarea, cerul si norii.
am nevoie de foarte putin pentru a fi fericita.

vineri, 8 august 2008

arata bine formatul datei: 08.08.08.
si dupa cum s-a spus despre deschiderea oficiala a olimpiadei (la ora 08:08) ar trebui sa fie de bun augur (sa reprezinte prosperitatea - la chinezi). - teoretic si unul din numele mele reprezinta prosperitatea, si zodia mea chinezeasca la fel... dar... inca nu am fost coplesita de aceste efecte...

pentru mine e ziua de dinaintea plecarii. cu ceva emotii estompate de agitatia de a impacheta bagajele si de a fi gata la timp. vreau sa fac impresie buna si sa fiu asa cum iti doresti.
nu sunt slaba, nu sunt superba, nu sunt geniala, nu sunt inalta, nu sunt nici stralucitoare.
sunt doar o persoana obisnuita pe care dragostea ta o face sa straluceasca din cand in cand in unele poze. si sper sa fie destul ceea ce sunt.

joi, 7 august 2008

m-am obisnuit sa fiu cu tine in fiecare zi. imi ia putin sa ma obisnuiesc. cateva zile sunt de ajuns. mi se pare ca asa e dintotdeauna. ca asa e firesc.
de obicei de dezobisnuit e mai greu.
dar momentan nu ma gandesc la asta.
ma gandesc la tine si la ce imi doresc cel mai mult...