Un lucru dragut atunci cand vrei sa zbori, e ca ai o limita pentru bagaje. 20 sau 23 de kg, in functie de linia aeriana. Asa ca nu iti permiti sa tragi dupa tine toate lucrurile care te sufoca, te strang, la fel ca o panza de paianjen sau ca niste liane.
Iei strictul necesar, prezentul, totul impachetat in flacoane mici si ambalaje "travel friendly"... urmeaza un la revedere si poate cateva saruturi si imbratisari pe fuga, inainte sa se inchida check-in-ul...
Ce pacat ca in viata nimeni nu mi-a impus niciodata o limita a bagajului. Port dupa mine bucati de trecut, de prezent si schite ale viitorului....
Gasesc pe birou, in cutii, in sertare, in dosare uitate, zeci de amintiri, bilete de autobuz sau de tren din vechile excursii, poze, notite cu un titlu de melodie, umbreluta din cocktail-ul de la mare de acum cativa ani, bonul de la o bluza preferata, eticheta roz de la lenjeria de dantela, o cutiuta de bomboane...
si multe alte nimicuri care la vremea lor au fost ceva... pentru mine sau pentru cineva...
Cand am facut curat, am aruncat o parte din amintirile dureroase sau incomode pentru "noul eu", am rupt o poza, am aruncat chibritul cu care am aprins lumanarile de revelion, am sortat "binele" de "rau" si mi-am etichetat trairile...
Si, desigur, mi-am promis sa nu ma mai uit inapoi si sa nu mai acumulez nimicuri si dureri...
Dar, analizandu-ma pe scurt... vad ca e firea mea...
Si cel mai mult ma caracterizeaza geanta mea si continutul ei SF: biletele de la cinematograf de acum cateva saptamani; ambalajul de la caramele, pe care n-am vrut sa il arunc pe jos; toate chitantele de la bancomat din ultima luna; un tichet de parcare; un breloc infantil; o cutiuta cu 2 bombonici de menta; o fiola de picaturi de ochi; un semn de carte; un biletel primit in timpul examenului; notite cu zborurile rezervate pentru sef si cu datele de contact ale persoanelor cu care interactionez; un ruj aproape terminat, dar pe care nu-l folosesc; o cutiuta cu parfum solid; un mp3 player in coma profunda datorata tacerii; cosmetice pe care nu le folosesc pentru ca nu dorm niciodata in alta parte decat acasa; carti de vizita ale unor oameni pe care ii cunosc foarte bine sau cu care nu am niciodata tangenta; un permis de biblioteca expirat din 2004 si care asteapta cuminte sa fie reinnoit; bonuri de la magazine; un memory stick pentru orice eventualitate....
nimicuri cu o viata a lor, care si-au insusit o parte din mine...
De fapt, nimicuri de sezon, care se schimba o data cu anotimpul, si sunt filtrate atunci cand schimb geanta... rezistand doar cele mai puternice.
Ma intreb daca are rost?
Sa purtam cu noi bagajul excesiv, sa il despachetam si refacem la fiecare popas, la fiecare nou inceput...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Atom Feed (xml)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu